Pregătindu-ne de Paște

Cred, Doamne, și mărturisesc, că tu ești Hristos, Fiul lui Dumnezeu celui viu, carele ai venit în lume să mântuiești pe cei păcătoși, între care cel dintâi sunt eu
Am spus această rugăciune de nenumărate ori. Nu știu însă cât de des s-a înălțat la Cer purtată de elanul meu spre Mântuitor. Am așteptat și acest Post Mare cu speranța că de data acesta voi putea parcurge itinerarul dorit și Domnul va spune numai un cuvânt și sufletul meu se va tămădui. Este adevărat că Postul nu s-a sfârșit încă, este adevărat că mai pot spera…

Biserica de lemn din Călinești-Căieni

În vară am urcat dealul spre biserica de lemn din Călinești-Căieni, Maramureș. Îmi închipui că primăvara, atunci când dealul este plin de flori, l-aș urca plin de nădejde în așteptarea slujbei de Înviere. Biserica este mică, având forma actuală ca rezultat al mai multor etape de construcție.

Vedere generală a bisericii

Pridvorul protector de vreme rea

Interiorul este pictat de meșterul Alexandru Ponehalschi, un artist local se zice, în ciuda numelui cu rezonanțe poloneze. Pictura murală folosește fiecare suprafață disponibilă, dar urmărind imaginile nu pare încărcată. Sunt atâte lucruri de spus în limbajul culorilor despre Vechiul și Noul Testament!  Seria celor 13 scene care descriu Patimile Mântuitorului la Călinești-Căieni este păstrată destul de bine și reține atenția vizitatorului și a aparatului de fotografiat.

Cina cea de taină și scene din Patimile Mântuitorului

După revenirea din voiajul pe la diferite biserici de lemn din Maramureș și altele de piatră din Bucovina, am fost intrigat de o scenă, căreia atunci, la vizită, nu i-am dat atenția cuvenită, fiind preocupat mai mult de calitatea imaginilor decât de conținutul lor. În mod frecvent analiza o fac acasă, în liniște. Este scena ”Isus la arhierei”, redată mai jos.

Isus la arhierei

În jurul mesei sunt trei personaje, însă unul dintre ”arhierei” este imberb și poate fi confundat lesne cu o figură feminină. Logic, nu are ce căuta un personaj feminin în acel loc și nu cred că intenția pictorului a fost să semene îndoieli. Dar aparent, după aproape trei secole, vizitatorului așa i s-a părut, iar aparatul de fotografiat nu interpretează imaginile stocate…

După o pauză de aproximativ șapte luni, misterul imaginii-ghicitoare a fost până la urmă elucidat. Părintele Brici Alexandru din Ieud afirmă cu certitudine că personajul imberb este Irod, iar ceilalți doi arhierei sunt Anna și Caiafa. Demonstrația părintelui paroh este întemeiată pe similitudinea figurii imberbe de la Călinești-Căieni cu imaginea lui Irod din biserica de lemn din Ieud-Deal unde pictorul Ponehalschi a pictat ciclul narativ al Patimile Mântuitorului în 18 scene, iar aducerea lui Isus la Irod este o scenă de sine stătătoare.

Căutarea explicației s-a transformat până la urmă într-un traseu spiritual de-a lungul căruia am cunoscut oameni deosebiți, sensibili la credință și artă, iar cunoștințele mele despre pictura murală s-au ameliorat. În urma acestei aventuri spirituale mă simt mai bogat și am căpătat încrederea că nu sunt singurul om care caută ceva ce nu se poate lua în mână și nu se mănîncă. Este reconfortant să vezi în amurgul spiritual în care trăim luminițele unor suflete care mai au grijă de sfânta candelă-a sperării și lucrează pline de încredere și pricepere pentru a oferi hrană spirituală celor care o caută.

Vă las să admirați singuri scenele din Patimile Mântuitorului de la Călinești-Căieni. Comentariul meu cred că ar compromite atmosfera pe care aceste imagini singure o pot crea.

Sinuciderea lui Iuda și Isus la Pilat

Isus purtând crucea

Isus purtând crucea

Punerea în mormânt

În Bucovina, la mănăstirea Probota am văzut o ”Pieta” absolut încântătoare. Se prea poate ca impresia puternică pe care mi-a lăsat-o să se datorească faptului că acest tip de reprezentare este rar, iar eu am văzut o asemenea Pieta românească pentru prima dată. Este atâta gingășie și dragoste în gestul Fecioarei!

”Pieta” de la mănăstirea Probota

Pentru a vă invita sufletele să se înalțe împreună cu Isus cel Înviat din morți, am apelat la o pictură a lui El Greco. Numai el, cu figurile lui aspirate de înălțime, poate sugera victoria Mântuitorului asupra morții, renunțarea la tot ce este terestru și graba de a ajunge în brațele Tatălui…

El Greco - Învierea

Zadarnic, picioarele mele nu se desprind de țărână. Rămân prizonierul lucrurilor terestre, robul experimentului, al raționamentului, al demonstrației care se ferește prin mii de tertipuri de atingerea caldă, liniștitoare, a Credinței… De aceea închei această încercare de meditație despre Răscumpărarea noastră prin chipul dureroasei incapacități a lui Toma de a crede fără a fi văzut. Exprimarea îi aparține lui Michelangelo Merisi da Caravaggio

MIchelangelo Merisi da Caravaggio - Toma necredinciosul

Advertisements
This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s