SĂ VIZITĂM ACROPOLA DIN LINDOS, CETATE POMENITĂ ȘI ÎN ILIADA LUI HOMER

Rolul insulei Rodos în expansiunea greacă din Mediterana

Istoria așezării Lindos se pierde realmente în ceața zorilor civilizației din bazinul mediteranean. O primă ancorare a existenței Lindos-ului în istorie o poate invoca Iliada lui Homer, unde în Catalogul vaselor de război trimise la asediul Troiei (Iliada II, 653 – 656) sunt menționate trei cetăți rodiene, Lindos, Kamiros și Ialysos. Intervalul în care a fost compusă Iliada lui Homer se situează probabil între anii 850 și 750 î.Chr. Dar Homer vorbește despre evenimente care s-au petrecut cu patru secole înainte.
Datarea episodului războiului troian este dificilă deoarece nu se știe cu certitudine dacă el a fost real, legendar, sau un conflict relativ minor, hiperbolizat de creația Iliadei. Conform [1], care colectează 24 de surse ale istoriografiei grecești referitoare la situarea istorică a conflictului, intervalul probabil ar fi între 1194 și 1184 î.Chr., adică în sec. XII î.Chr.
O altă cale de stabilire a începuturilor așezării ar fi datarea cultului zeiței Lindia. Numeroși cercetători [2] afirmă că a existat aici un cult prehelenic (încă din epoca miceniană) al zeiței Lindia, care a fost asociată naturii și fertilității. Date arheologice presupun că în sec. IX î.Chr. pe Acropola site-ului ar fi existat un sanctuar al unei zeități Atena Lindia care a înlocuit-o pe Lindia. Istoria sanctuarului începe în perioada Geometrică, a ceramicii cu motive geometrice din sec. IX î.Chr.
Primul aranjament al Acropolei așezării Lindos a avut loc în timpul domniei tiranului Kleoboulos de Lindos, la mijlocul sec. VI î.Chr. Deja este vorba despre un personaj istoric, unul din cei șapte înțelepți (politici) ai Greciei Antice, conform listei (contestată ca orice listă care ierarhizează oameni) întocmită de Platon. Kleoboulos (630 – 560 î.Chr.) a fost un om politic al Greciei Antice, sub domnia căruia dezvoltarea așezării Lindos a cunoscut apogeul său. El a dispus renovarea integrală a templului zeiței Atena Lindia și a Acropolei, cu fondurile câștigate în urma victoriei contra Lycienilor.
Lindosul era renumit și pentru arta de a prelucra bronzul. Reamintesc faptul că sculptorul Chares din Lindos a construit Colosul din Rodos. Datorită celor două porturi sigure ale așezării, atelierelor de reparat navele și a taxelor portuare reduse, Lindos a prosperat până după crearea orașului Rodos.
Este interesant de observat că pe vremea când Lindos era un centru al vieții civilizate, al culturii și artei, Roma era un mic sat etrusc, iar noi… Despre noi știe mai multe doar Pavel Coruț, doar el poate povesti ce se întâmpla pe vremea aceea pe sub poalele Babelor din Bucegi.
Fenicienii și grecii au fost navigatorii îndrăzneți care au ”răscolit” Mediterana în căutarea resurselor. Ei au înființat colonii și comptoare comerciale la mari distanțe de cetățile lor de origine. O hartă a coloniilor celor două puteri maritime este convingătoare. Deși pare bizar, egiptenii nu s-au aventurat prea mult în apele Mediteranei.

Coloniile feniciene și grecești în jurul anului 550 î.Chr.

Coloniile feniciene și grecești în jurul anului 550 î.Chr.

Deja în sec. VII î.Chr. locuitorii Lindosului au început să creeze colonii deoarece aveau o puternică flotă comercială. Poziția geografică a insulei Rodos și metodele de navigație din acele timpuri au asigurat Lindosului un rol cheie în comerțul mediteranean. Navigația în acea perioadă se făcea cu precădere ziua, pe cât posibil cu supravegherea continuă a reperelor de pe țărm: repere naturale, temple situate la înălțime, etc. De regulă navigația de cabotaj era o navigație de coastă într-o fâșie de mare având lățimea de aproximativ 20 de mile marine. În aceste condiții harta insulelor grecești poate sublinia locul jucat de Lindos în comerțul din jurul sec. VII î.Chr.

Harta insulelor grecești și poziția cetății Lindos (Rodos)

Harta insulelor grecești și poziția cetății Lindos (Rodos)

 

Plimbare prin Acropola din Lindos

Încep cântându-o pe Atena, vestită zeiță cu ochii strălucitori, foarte înțeleaptă, cu un curaj de neînfrânt, fecioară vrednică de cinste, protectoare puternică a orașelor, pe care Zeus a născut-o din capul său preamărit, îmbrăcată cu armură de luptă și aur strălucitor și pe care toți Nemuritorii o privesc cu admirație.”

Imnul homeric XXVIII  în cinstea Atenei.

Stânca pe care este clădită Acropola din Lindos are 116 m înălțime. În ”vremurile bune”, fără tunuri și echipament de război modern, era practic inexpugnabilă. Primul templu de piatră a fost construit în punctul cel mai înalt al stâncii. Este de presupus că a existat și un zid de apărare. În mod sigur a fost amenajată o scară care a condus la incinta fortificată dedicată cultului zeității locale Atena Lindia. În cronica așezării se relatează că în anul 392 î.Chr. un incendiu puternic a cauzat distrugerea templului. Cercetările recente arată că templul actual a fost construit în jurul anului 300 î.Chr.

Am ajuns la Lindos cu un vapor, așa că din ceața ușoară a mării a apărut o cetate impresionantă, care în ciuda vicisitudinilor vremii mai protejează și azi sătucul cuibărit la ”pieptul protector al Citadelei”.

O asemenea cetate impune respect și îndeamnă la diplomație

O asemenea cetate impune respect și îndeamnă la diplomație

La prima vedere nu este prea clar pe unde ai putea să trimiți celor din Cetate o solie, vorba aceea ”cât suntem încă pe pace”. Fortificațiile actuale au azi forma pe care le-au dat-o Cavalerii Ioaniți după ce au luat în stăpânire insula Rodos. Fortăreața Cavalerilor, parte a Citadelei, a fost începută în sec. XIV și a fost definitivată în sec. XV. Sediul comandamentului a fost construit în timpul conducerii Ordinului de către Marii Maeștri Antoine Fulvian și Pierre d´Aubusson. La 30 septembrie 1522 garnizoana din Lindos a predat cheile fortăreței turcilor otomani care au păstrat aici o mică trupă până în 1844. Misiunea arheologică daneză dintre 1902 – 1905 a început săpături pe colină. Italienii au intervenit și ei restaurând parțial fortificațiile. Imaginea următoare va arăta mai clar drumul ce trebuie urmat pentru a intra în Citadelă.

Drumul șerpuit de la baza Citadelei te conduce la scara de acces

Drumul șerpuit de la baza Citadelei ne conduce la scara de acces

Turiștii adevărați fac pelerinajul la templul zeiței Atena Lindia per pedes apostolorum, iar cei care vor un mijloc de locomoție ”cool” iau Taxiul de Lindos, adică măgărușul.

Taxiul de Lindos cu tracțiune 4x4 și șofer pedestru

Taxiul de Lindos cu tracțiune 4×4 și șofer pedestru

Am ajuns la punctul de intrare în zona Citadelei, în apropierea zidurilor, unde am început vizita lăsând capul pe spate, mai, mai ”să ne cadă căciula în colb”. Această apropiere impresionează deoarece din punctul nostru de observație câmpul vizual era acaparat aproape exclusiv de înălțimile fortificațiilor cetății.

Zidurile Citadelei în zona porții și a comandamentului Cavalerilor

Zidurile Citadelei în zona porții și a comandamentului Cavalerilor

Când ajungi în proximitatea intrării, la capătul scării, ceea ce din depărtare părea un mic detaliu, apare în toată măreția lui.

Arcade și mașiculi, mici tracaserii medievale...

Arcade și mașiculi, mici tracaserii medievale…

Însă înainte de a te angaja pe treptele scării, admiri un relief reprezentând o triremă și o estradă care a găzduit statuile membrilor guvernului din Lindos și statuia în bronz a comandantului de renume al flotei, Agesandros. Sculptura triremei a fost executată în anul 170 î.Chr. de către sculptorul Pythokritos. O inscripție de la baza navei dă explicațiile necesare înțelegerii stimei de care s-a bucurat comandantul Agesandros. Printre alte onoruri acordate de cetățenii Lindosului a primit și o coroană de aur  și ”dreptul” de a fi primul în luptă…

Sculptura prorei triremei și estrada de onoare.

Sculptura prorei triremei și estrada de onoare.

După un urcuș care te înalță treptat față de nivelul mării, se ajunge la intrarea în fortăreața Cavalerilor Ioaniți. Dacă ai obosit urcând scările, ai un pretext diplomatic afirmând că admiri peisajul, sau te bucuri de priveșiștea scărilor pe care tocmai le-ai urcat.

Unii urcă, alții coboară...

Unii urcă, alții coboară…

În continuare vizita ruinelor Acropolei se va face pe itinerariile (verde și portocaliu închis) din figura de mai jos.

Itinerarul 1.  Este marcat cu verde pe harta Acropolei. Traseul ilustrat de imagini începe cu poarta de la capătul scărilor, continuă cu o cărare apropiată de zidul fortificațiilor pentru a ajunge la locul pe care se aflau vechile Propilee din fața templului Atena Lindia. Azi, aceste Propilee marcate cu cifra 11 pe planul Acropolei, nu mai există. Ruinele și resturile de ziduri îngreunează urcușul,  dar  pe traseul verde, se ajunge la intrarea în Templul zeiței Atena Lindia, numerotat cu 12 pe plan. De aici se continuă traseul pentru a atinge punctul extrem, b, vârful triunghiului imaginar al Acropolei. Cel puțin în două locuri vederea oferită de spațiile din metereze este încântătoare: satul de la poalele colinei (punctul a de culoare roșie pe plan), zidul exterior al citadelei și al doilea port al localității, bine protejat, vizibil din punctul b.

Planul Acropolei din LIndos

Planul Acropolei din LIndos

Macheta de mai jos arată structura ansamblului helenistic. Templul zeiței Atena Lindia este în ultimul plan, în punctul cel mai înalt. Macheta sugerează doar o viziune tridimensională a obiectivelor Acropolei tardive din sec. III când se presupune că un templu a fost ridicat de împăratul roman Dioclețian. Ea ajută la înțelegerea rolului jucat de ruinele actuale în zona sacră a Acropolei.

Macheta Acropolei pe vremea splendorii sale, în sec. III.

Macheta Acropolei pe vremea splendorii sale, în sec. III.

Propileele erau un portic, o intrare monumentală în templul Zeiței Atena Lindia, datând din sec. III î.Ch. Ele au fost construite în capul scării monumentale vizibilă pe machetă, marcată cu cifra 10 pe planul Acropolei. Aceste propilee ofereau o dublă perspectivă grandioasă atât asupra altarului unde se făceau sacrificiile rituale, cât și asupra portului.

La sfârșitul sec. III iCh., la baza scării monumentale a propileelor a fost construită o ”Stoa” dorică, adică on ansamblu de colonade având o fațadă (corpul central avea 26 de colonade) și două aripi laterale (9a și 9b), care copia cumva stilul templului. În total au fost 42 de coloane dorice. Porticul (Stoa) îndeplinea funcțiile:

–          Loc de promenadă,

–          Loc pentru expunerea operelor de artă, picturi, sculpturi,

–          Completa aspectul grandios al ansamblului.

Să nu uităm că accesul spre templu se făcea din această direcție (din direcția scării de acces pe Acropolă), iar terenul care urcă progresiv spre templu întărea aspectul grandios al ansamblului.

Începem parcurgerea Itinerarului 1 cu imaginea de mai jos unde este vizibilă intrarea în citadelă (din spre interior) și ruinele comandamentului garnizoanei Cavalerilor. Se remarcă deasemenea și zidul pe lângă care se începe urcușul.

Intrarea în Citadelă văzută din spre interior

Intrarea în Citadelă văzută din spre interior

După un mic efort, pe o căldură ”mediteraneană”, depășim aripa 9b a porticului doric (Stoa) și avansăm spre locul unde erau propileele templului.

Zidurile fortificațiilor în fundal și coloane dorice în prim plan

Zidurile fortificațiilor în fundal și coloane dorice în prim plan

Desigur, ritmul urcușului este adecvat fotografiatului și optimizării traseului.

Printre resturile Propileelor spre templul zeiței Atena Lindia

Printre resturile Propileelor spre templul zeiței Atena Lindia

În cele din urmă ajungem la templul zeiței Atena Lindia. Colțul reconstituit și scările stimulează imaginația, iar unora le oferă o protecție contra privirilor insistente și pline de căldură ale lui Helios.

Scara și resturile coloanelor de la intrarea templului

Scara și resturile coloanelor de la intrarea templului

Desigur, nu se rezistă ușor dorinței de a intra în templu. Atena era o zeiță cu domenii de competență foarte variate, începând cu Războiul, continuând cu Înțelepciunea, cu protecția artiștilor, artizanilor și… a dascălilor. Iată-mă deci cu aparatul de fotografiat dincolo de conveniența unei frânghii, chiar în templu.

Interiorul templului și coloanele din partea opusă intrării. Peretele lipsește...

Interiorul templului și coloanele din partea opusă intrării. Peretele lipsește…

Privind cu atenție imaginea, dincolo de coloane, pe vârful unei alte coline, mi se pare că văd un alt templu. M-am uitat la el în mod ”profesionist”. Nu cred că am trădat-o pe Atena, tocmai când o rugam să-mi dea Înțelepciune… Am conturnat templul prin dreapta și am văzut ”cutia milei ” din sec. III î.Chr. Era săpată într-un bloc de piatră și cred că mai avea și un sistem de securitate adecvat profesionalismului ”enoriașilor ciudați”. Cutia milei este la picioarele doamnei cu rucsac roșu.

Azi, nimeni nu mai face donații templului zeiței...

Azi, nimeni nu mai face donații templului zeiței…

Mergem paralel cu zidul templului spre fațada sud-vestică. Unii stau la umbră, dar noi ne continuăm drumul.

Vedere laterală a intrării în templu și vedere parțială a zidului lateral

Vedere laterală a intrării în templu și vedere parțială a zidului lateral

Zidul lateral și vedere spre coloanele părții opuse intrării

Zidul lateral și vedere spre coloanele părții opuse intrării

Ne apropiem de metereze pentru a arunca o privire spre sat. Suntem în punctul a de pe plan și privim în direcțiile marcate cu linii galbene.

Doamna cu rucsacul roșu admiră panorama satului Lindos

Doamna cu rucsacul roșu admiră panorama satului Lindos

Ce vede dânsa privind în spre sat

Ce vede dânsa privind în spre sat

Ce poate vedea doamna privind ”puțin din exterior” spre garnizoana Cavalerilor.

Ce poate vedea doamna privind ”puțin din exterior” spre garnizoana Cavalerilor.

Ajungem și la al doilea punct de ”belvedere”, marcat cu litera b pe plan. De aici se vede al doilea port al localității, portul Sf. Paul. Se spune că Apostolul neamurilor a poposit și la Lindos, ancorând sau zvârlit fiind de furtună în acest golf. Poza pare o șaradă din cauza poziției oferite de pintenul fortificațiilor față de intrarea în al doilea port.

La prima vedere nu este evident cum intră vasele în port

La prima vedere nu este evident cum intră vasele în port

Nu suntem nici pe Insula Misterioasă a lui Verne, nici vasele din port nu sunt submarine. Stâncile din prim plan sunt cu mult mai înalte decât cele de la intrarea în port. Asta este explicația, dar o imagine poate crește cota de încredere a povestitorului.

O imagine „plagiată” din ghidul Routard pentru a dezlega șarada pozei golfului Sf. Paul văzut de pe Acropole.

O imagine „plagiată” din ghidul Routard pentru a dezlega șarada pozei golfului Sf. Paul văzut de pe Acropole.

Reluarea planului Acropolei pentru detalierea itinerarului 2

Reluarea planului Acropolei pentru detalierea itinerarului 2

Itinerarul 2.  Este marcat pe harta Acropolei cu o culoare portocaliu închisă. El începe cu o priveliște spre partea stângă 9a a Colonadelor (Stoa dorică). Coborând scările 10 putem privi ambele aripi (9a și 9b), precum și partea centrală. Din acest loc, scara monumentală pare că duce într-adevăr spre cer. Continuăm cu zidul exterior al bisericii bizantine aflată în reconstituire, după care coborâm scara 8 spre exedrul votiv al lui Pamphilidas (14) și spre locul probabil al templului roman (7). Se poate privi cu folos în spate pentru a vedea spațiile comerciale 6 de sub esplanada din fața colonadelor. De acolo urcând pe zidul fortificațiilor avem o priveliște frumoasă a portului și a scărilor pe care le-am urcat pentru a intra în Citadelă.

Prima imagine arată patru coloane ale aripii stângi (9a) a colonadelor (Stoa dorică).

O aripă a colonadelor  (9a) văzută din spre templul zeiței Atena Lindia

O aripă a colonadelor (9a) văzută din spre templul zeiței Atena Lindia

După coborârea scării 10, apar în prim plan coloanele părții centrale, iar în planul secund coloanele aripii 9a privite anterior.

Coloanele dorice ale ”Stoa”

Coloanele dorice ale ”Stoa”. Din alt unghi în fundal se văd coloanele din imaginea precedentă

Scara cerului (10) și un partener obosit...

Scara cerului (10) și un partener obosit…

Subiectul imaginii următoare este aripa dreaptă (9b) a șirului de coloane și ruinele bisericii bizantine. Se poate remarca relativa abundență a panourilor explicative. Textul panourilor este însoțit de imagini și schițe care ajută la înțelegerea structurii de bază a ansamblului.

Coloane și ruinele bisericii bizantine în planul secund

Coloane și ruinele bisericii bizantine în planul secund

Lucrările de restaurare a bisericii fiind în curs, nepoții mei vor avea ocazia să vadă o altă față a monumentului. Atunci imaginea asta va avea o valoare documentară: ce tricouri și ce pălării se purtau la începutul mileniului III…

IMG_3538_res

Este foarte curios cum oameni aparent rezonabili, în mijlocul unor ruine amintind de gloria trecută, când statui de oameni merituoși împodobeau locurile publice, simt că trebuie să se plaseze pentru câteva momente într-un asemenea loc ”cu rezonațe istorice”. De aceea mă aflu în exedrul preotului zeiței Atena, Pamphilidas, de lângă biserica bizantină care (desigur) nu exista pe atunci.

IMG_3540_res

Coborâm pe scara 8 spre locul unde se afla templul roman.

IMG_3546_res

De la acest nivel se văd bine camerele cu arcade, presupuse spații comerciale și de adăpostire a pelerinilor.

IMG_3554_res

Mai este un pas până la locul fostului templu. Dacă nu știu cum arăta templul, știu cum arată marea și ieșirea din port. Mă cam încurc în descrierea culorilor Mediteranei, dar dacă ați văzut măcar o dată un țărm mediteranean, scap de orice explicații greoaie. De altfel ”frumosul” nu poate fi prins, jumulit, descris. El stă doar în preajma ta (când stă) și te face fericit…

IMG_3549_res

Nu mi-aș fi putut imagina că voi reuși să privesc prin poarta de intrare în Citadelă! Acum, împreună cu domniile voastre, putem să o facem. Cam din locul acela cu templul și privirea spre port…

IMG_3550_res

Deoarece unul dintre obiectivele importante ale vizitei a fost templul, voi încheia seria de imagini printr-un omagiu vizual adus zeițelor Lindia și Atena.

O figurină care se presupune că ar reprezenta-o pe zeița Lindia

O figurină care se presupune că ar reprezenta-o pe zeița Lindia

Atena contemplativă, basorelief, aprox. 460 î.Chr.; Muzeul Acropolei din Atena

Atena contemplativă, basorelief, aprox. 460 î.Chr.; Muzeul Acropolei din Atena

Pentru elaborarea textului am folosit cel puțin următoarele site-uri Internet din domeniul public.

  1. http://fr.wikipedia.org/wiki/Guerre_de_Troie
  2. http://fr.wikipedia.org/wiki/Lindos
  3. http://www.cosmovisions.com
  4. Rhodes d’ hier et d’ aujourd’ hui ; Un guide itinéraire complet. Editions MICHALIS TOUBIS

Avertisment :

 Îmi este practic imposibil să evaluez proporțiile plagiatului, prelucrării și al contribuțiilor proprii în alcătuirea textului pe care l-am postat deoarece:

–          Textele originale folosite la întocmirea textului au fost în franceză și engleză, deci trebuiau traduse. Dar… traduttore traditore, deci chiar traducerile sunt adaptări,

–          Textul redactat nu este o lucrare ce va fi trecută în CV-ul cuiva, nici teză de doctorat, nici material scos la vânzare. El este destinat bucuriei gratuite de a descoperi frumusețea unui loc pe care vă îndemn să-l vizitați.

 Ioan Soran

This entry was posted in Uncategorized. Bookmark the permalink.

Leave a Reply

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Change )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Change )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Change )

Google+ photo

You are commenting using your Google+ account. Log Out / Change )

Connecting to %s